Obrad Ivezic și-a sărbătorit cei 27 de ani împliniți în urmă cu 9 zile printr-o evoluție senzațională în victoria Stelei MFA (30-29) din Slovenia, succes ce-i apropie pe „militari” de primăvara Ligii Campionilor. Din aeroportul din Ljubljana, gigantul sârb de 2 m ne-a dezvăluit, ieri-dimineață, într-o engleză–româno– sârbă, secretele paradelor sale.
Goalkeeperul cu 25 de intervenții sâmbătă seara a pășit pe terenul de handbal pentru prima dată la 14 ani, la Sintelon. „Din prima am ales postul de portar, pentru că-mi place enorm responsabilitatea. Ești ultimul om care poate aduce sau păstra speranța și asta contează enorm”, își justifică alegerea. În 2006, a semnat cu Poli Izometal Timișoara „pentru că la noi în țară nu erau prea mulți bani”, iar din toamna anului trecut a fost înregimentat de trupa „militară“: „Auzisem de Steaua și de Dinamo înainte să vin în România, dar știam că HCM Constanța e cea mai bună în țara voastră. Acum, sunt multe echipe puternice, Reșița, Bacău. Noi n-am avut noroc în Liga Națională, acesta ar fi amănuntul care ar dezlega misterul parcursului diferit în campionat și cel din cupele europene”. Se teme de aruncările de la 9 m
Iar triumful de la Koper, în care a recepționat și câteva mingi în cap, i se datorează în mare parte, deși Ivezic frapează prin modestie. „Eee, dacă băieții nu ar fi jucat perfect în defensivă, atunci poate că nici eu n-aș fi apărat bine. Am vorbit înainte de meci cu Bozo Rudic despre acțiunile lor, iar în timpul partidei le-am mai strigat colegilor „jump” și am mai discutat cu extremele. Cam atât, nu-s un magician. În rest, ca de obicei, mă descurc mai bine la aruncările din apropiere decât cele de la 9 m, chiar dacă de multe ori acestea mă fac KO pentru câteva secunde. Eu ies să apăr tot!”, explică internaționalul cu 40 de selecții în naționala Serbiei. Apără cu ligamentele rupte!
Exponent al unei națiuni de luptători, Obrad evoluează de două luni cu dureri teribile. „Joc cu ligamentele rupte la gleznă. Nu trebuie să mă operez, dar am dureri groaznice și în timpul meciului, și mult timp după. Și acum mai simt, dar îmi trec cu gheață, masaj și terapie. Dar atât timp cât Steaua câștigă, nu mai contează chinurile mele, important e să trecem mai departe și sunt sigur că vom reuși”. Obrad ar reuși astfel să-și răzbune colegii de la fotbal, ai cărui fan declarat este.
"Țin cu Steaua și nu ratez niciun meci de-al lor. Îmi plac mulți jucători din Ghencea, dar și Bozovic de la Rapid" – Obrad ivezic, portar Steaua
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER